- conştiinciós
- adj. m. (sil. -şti-in-cios), pl. conştiincióşi; f. sg. conştiincioásã, pl. conştiincioáse
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
conştiinciós
Look at other dictionaries:
conştiincios — CONŞTIINCIÓS, OÁSĂ, conştiincioşi, oase, adj. (Despre oameni) Care îşi face datoria; serios, corect, scrupulos. ♦ (Despre acţiuni ale oamenilor) Executat cu seriozitate, cu conştiinciozitate, făcut cu scrupulozitate. [pr.: sti in ] – Din fr.… … Dicționar Român
scrupulos — SCRUPULÓS, OÁSĂ, scrupuloşi, oase, adj. 1. Care are, care manifestă scrupule; corect, cinstit; conştiincios, meticulos. 2. Făcut cu atenţie, cu grijă, în mod conştiincios, meticulos. – Din fr. scrupuleux, lat. scrupulosus. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
conştiinciozitate — CONŞTIINCIOZITÁTE s.f. Însuşirea de a fi conştiincios; corectitudine, seriozitate, scrupulozitate. [pr.: sti in ] – Conştiincios + suf. itate. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONŞTIINCIOZITÁTE s. acribie, exigenţă,… … Dicționar Român
cinste — CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ♢ expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări şi garanta autenticitatea unei afirmaţii făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, consideraţie, preţuire. ♢ loc … Dicționar Român
serios — SERIÓS, OÁSĂ, serioşi, oase, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care are un caracter grav, sobru; lipsit de superficialitate; care nu se ţine de frivolităţi, de glume; aşezat, ponderat. ♢ Care convinge, care corespunde unui caracter sobru. ♦ Care are o… … Dicționar Român
chiuli — CHIULÍ, chiulesc, vb. IV. intranz. (fam.) A se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligaţii, a unei datorii; a trage chiulul. – Din chiul. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 chiulí vb. (sil. chiu ), ind. prez. 1 sg. şi 3 … Dicționar Român
conştient — CONŞTIÉNT, Ă, conştienţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Care îşi dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conştiinţă. 2. Care îşi dă seama de posibilităţile sale, de rolul care i revine în societate; ♦ Care realizează scopuri dinainte… … Dicționar Român
exigent — EXIGÉNT, Ă, exigenţi, te, adj. Care pretinde multă grijă, stricteţe, corectitudine de la alţii (şi de la sine însuşi) în privinţa îndeplinirii unei datorii; pretenţios. – Din. fr. exigeant, lat. exigens, ntis. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
meticulos — METICULÓS, OÁSĂ, meticuloşi, oase, adj. Care dă atenţie tuturor amănuntelor, preocupat (în mod exagerat) de amănunte; minuţios, pedant. ♦ (Adesea adverbial) Făcut cu multă atenţie şi migală; scrupulos. ♦ (Adverbial) Cu de amănuntul, amănunţit. –… … Dicționar Român
minuţios — MINUŢIÓS, OÁSĂ, minuţioşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Care cercetează lucrurile în amănunt, cu multă atenţie şi răbdare; făcut cu deosebită atenţie, cu grijă; meticulos. [Pr: ţi os] – Din fr. minutieux. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004.… … Dicționar Român
